Dar să vorbească cifrele. Peste 18.000 de volume din colecția episcopului Batthyány stau la baza bibliotecii, alături de multe donaţii. Acest fapt a permis sporirea la peste 72.500 a unităților bibliografice, scrise majoritatea în latină dar și în alte 30 de limbi, 24.000 fiind editate până la sfârșitul secolului al XVII-lea. Cultura europeană și transilvaneană este reprezentată și prin cele 1.775 de cărți manuscrise medievale, o bună parte decorate cu anluminuri (picturi) și desene în peniță. Printre manuscrisele anluminate, în diferite stiluri și școli de miniatură din Europa, sunt și Biblia Sacra, de secol XIII și Missale Strigoniense, 1377. Cel mai vechi incunabul este Opera lui Apuleius Lucius Madarensis, tipărit la Roma în 1469, alături de peste 30 de ediţii princeps şi de o ediţie unicat, prin lucrarea poetului Ovidiu – Epistolae heroides, tipărită la Milano în 1494. Pictura și xilogravura măresc valoarea acestora, ca şi în cazul operei lui Titus Livius Historiae Romanae Decades, tipărită în 1469 la Roma şi ornată cu 30 de iniţiale de aur. Liber chronicarum, tipărită la Nürnberg, 1493, e decorată cu 1809 gravuri ale artiştilor Dürer, Wolgemuth şi Pleydenwurff.
O raritate e şi primul atlas geografic modern, Theatrum orbis terrarum, realizat de Abraham Ortelius la Anvers, în 1595. În 1912, episcopul Károly Gusztáv Majlát a pus aici bazele unui valoros muzeu de arheologie şi artă sacră, cu colecţii de minereuri, moluşte, piese arheologice şi medievale, de numismatică, completată de sigilii, medalii, decoraţii. Li se adaugă colecţia de artă sacră (vase, veşminte ornate liturgice), cea de artă, cu valoroase tablouri şi ex-libris-uri, dar şi piese provenite din observatorul astronomic, care în prezent este dezafectat.
