Este si motivul care l-a facut pe Nicolae Iorga - prezent la Sebes in 1905 si 1931 - sa spun ca "nici un oras din Ardeal nu e asa de mult si de vadit al nostru". Aproape toate monumentele au ramas in picioare, sarbatorind, in 2017, nu mai putin de 772 de ani de la atestarea documentara a orasului, timp in care acesta s-a numit Sebus, Szaszsebes, Sabesium, Muhlbach (adica "paraul morii" - gratie puzderiei de mori de pe raul invecinat).
Doua monumente impunatoare sunt primaria si Scoala Generala nr. 2. Fiecare domina cate una din cele doua piete ale centrului, adica Piata Primariei (fosta Piata Mare, fost Parcul 8 Mai) si, respectiv, Piata Mica. Ambele edificii (construite in a doua jumatate a secolului al XIX-lea) se impun prin inaltimea fatadelor si, mai ales, prin tinuta masiva a structurii. Desenul arhitectural este de inspiratie neogotica si e marcat prin ferestre inalte, in arce, frontoane si turnuri care potenteaza impactul fatadelor.
O alta cladire-monument este Casa Binder, din Piata Primariei. A fost ridicata dupa 1850 de catre exploratorul Franz Binder, in urma expeditiilor sale in Africa, de unde si multimea de motive egiptene care imbogatesc fatada. Astfel, in partea de sus a cladirii se remarcă trei basoreliefuri, cu scene din Cairo si Assuan, dar si o scena cu o caravana prin deșertul Nubiei, intre călători aflandu-se si Binder. Ornamentatia e amplificata de feroneria balconului de deasupra intrarii si de statuia din bronz, dintre basoreliefuri. Totusi, in ciuda decoratiunilor accentuate, cladirile se remarca cu precadere prin sobrietatea structurii.
Printre lucrurile pe care trebuie neaparat sa le vezi se mai numara "Leul de Aur", vestit de-a lungul secolelor pentru rolul sau de han si statie de postalioane. Construita in secolul al XVIII-lea, cladirile au o arhitectura specific sazeasca, fiind exponențiala pentru intreg sirul de locuinte ce alcătuiesc centrul. Azi, cladirile gazduiesc un complex de magazine si un hotel. In aceeasi Piata Mare se gasesc si Halele Breslelor, cu arcade semicirculare, cladite in secolul al XVIII-lea ca loc de desfacere a marfii mestesugaresti. Totodata, centrul conserva doua monumente destul de neobisnuite, ca stil, in Ardealul de sud, si anume cladirea cafenelei "Grand Caffe" si restaurantul "Turn" (fosta posta). Ambele sunt de inspiratie art-nouveau, exprimata stilistic prin frontoane inalte, prin ornamentatii cu motive florale si prin desenul curb at si lejer al fatadelor. (F.R.T.)
