Cetatea "Alba Carolina"

A „văzut” Unirea şi martiriul lui Horea. De 300 de ani, a rămas un simbol al Ardealului, iar astăzi mii de turişti îi calcă pragul, fascinaţi de istoria celei mai mari fortificaţii Vauban din ţară. Și se numește „Vauban” datorită tipului de construcție, tributar inovațiilor arhitecturale aduse de marchizul de Vauban, Sebastien Le Preste (1633 - 1707).

A fost ridicată între 1714 - 1738, după planul arhitectului Giovanni Morando Visconti, la iniţiativa împăratului Carol al VI-lea de Habsburg. De asemenea, proiectul a fost realizat sub conducerea generalului Stefan de Steinville şi, ceva mai târziu, sub aceea a generalului Weiss, în proiectul căruia cetatea purta denumirea de „Fortificaţia capitală de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei”. Ca în cazul oricărui colos arhitectonic, clădit destul de rapid (24 de ani), ridicarea cetăţii „Alba Carolina” a avut nevoie de o armată de muncitori.

Aproximativ 20.000 de iobagi au muncit la construirea perimetrului zidurilor, care măsoară nu mai puţin de 12 km. Aspectul stelar cu şapte colţuri, specific Vauban, înseamnă totodată șapte bastioane uriaşe. Pot fi observate şi azi, aşa cum erau la început, purtând vechile nume pomenite în documentele de atunci: Eugeniu de Savoia, Sfântul Ştefan, Trinitatea, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano, Sfânta Elisabeta. Între acestea, Bastionul Trinităţii este cel mai mare, măsurând lungimi de 116-135 m, putând fi recunoscut uşor, după blazonul plasat în centrul său, împodobit cu câmpuri multiple şi frunze de acant.

De asemenea, zidurile cetății sunt un fel de gigant roşu, alcătuit din milioane de cărămizi, pietre de carieră sau chiar din piatra ruinelor cetăţii romane. La bază, grosimea unui zid atinge trei metri, îngustându-se la vârf (1,20 m); toate zidurile sunt sprijinite de contraforturi interioare pentru a stopa împingerile de pământ. Întreaga cetate se impune drept cel mai important ansamblu de plastică figurativă barocă din Transilvania şi drept un unicat în arhitectura militară europeană. Sculpturile decorative ce împodobesc atât zidurile, cât şi porţile, prezintă o varietate impresionantă de motive mitologice. Un steag, arborat pe platforma de artilerie, aminteşte şi astăzi de începuturile cetăţii. E drapelul împăratului Carol al VI-lea de Habsburg, căruia i se datorează existenţa cetăţii. De fapt, stema Casei de Habsburg decorează toate porţile, impunând această operă arhitectonică ca depozit de armament şi centru militar al Transilvaniei, vreme de 200 de ani (secolele XVIII - XIX). (F.R.T.)

TOP
Ghid turistic digital Alba