„Bildung ist Freiheit” stă scris pe una dintre clădirile neogotice din Sebeş. În traducere, „cultura este libertate”, cuvinte ale romanticului Heinrich Heine. Iată, mai jos, acte de mare cultură şi, deci, de libertate, din istoria frământată a judeţului Alba.

Arte Vizuale

O zestre culturală extrem de frumoasă s-a născut din hărnicia, înțelepciunea şi sensibilitatea celor care au trăit în aceste ţinuturi, numite, astăzi, Alba. De departe, însă, cea mai concretă mărturie a spiritului profund religios aparţine zugravilor de biserici româneşti. Vreme de peste 200 de ani, nume ca Simion Silaghi, Simion Bălgrădeanul, Savu, Simion şi Toma au schimbat la faţă arta religioasă, prin picturile murale ale bisericilor ortodoxe de lemn şi zid din Apuseni. O completare esenţială a tabloului vine din partea meşterilor iconari, prin icoanele pe sticlă ale familiei Poienaru din satul Laz. Vestiţi în toată lumea pentru meşteşugul picturii pe sticlă, după cele mai vechi canoane, iconarii Poienaru au adunat, de-a lungul timpului, o colecţie impresionantă de icoane, obiecte de artizanat, ţesături şi piese de mobilier ţărănesc, coborâte parcă din basme.

arte-vizuale

Cât despre pictura laică a judeţului, este imposibil să nu fi auzit de Sava Henţia, maestru în pictură şi grafică, din Sebeşel. Marea sa operă a creat-o înainte de secolul al XX-lea, astfel că tablouri valoroase provin din timpul Războiului de Independenţă din 1877, în cadrul căruia a imortalizat scene unice. Pânze precum Soldat călare, Trecerea Dunării la Corabia sau Lângă lagărul din Calafat sunt mărturii tulburătoare ale acelor vremuri. Picturile lui pot fi admirate în încăperile Muzeului Municipal din Sebeș.

Literatură

Precedate de o literatură a expunerilor orale, creaţiile literare culte şi-au făcut simţită prezenţa treptat, iar Timotei Cipariu, Ion Agârbiceanu, Ion Lăncrănjan, Lucian Blaga şi Radu Stanca sunt doar câteva din numele ce reprezintă emblema culturală a judeţului. Nu puţini sunt cei care au auzit de nuvela Fefeleaga a lui Ion Agârbiceanu, de volumul de poezii Poemele luminii sau de opera filosofică Trilogia cunoaşterii a lui Lucian Blaga, de studiul Elemente de limbă română după dialecte şi monumente vechi de Timotei Cipariu sau de romanul Cordovanii, semnat de Ion Lăncrănjan. Începând cu Evul Mediu, cartea veche românească a jucat un rol hotărâtor în istoria Ardealului, ca liant cultural între locuitorii celor trei provincii româneşti. O bogată activitate tipografică a avut loc în secolele XVI–XVII iar dintre tipăriturile apărute pe teritoriul judeţului se cuvine să le amintim pe cele apărute la Bălgrad, adică Noul Testament din 1648 și Bucoavna, primul abecedar, din 1699, sau Floarea Adevărului, prima carte românească, tipărită la Blaj în 1750.

muzica si dans alba

Muzică şi dans

Un nume puternic, la acest capitol, e Augustin Bena, compozitor şi dirijor din Pianu de Jos. A fost primul rector al Academiei de Muzică din Cluj, a înfiinţat grupuri muzicale şi a patronat primul festival coral pentru formaţii de amatori din Cluj. Cât despre folclorul coregrafico-muzical, el însumează o varietate de creaţii din vechime, de la cântece de dragoste, dor și petrecere, la forme specifice baladei şi cântecului istoric ce exprimă vitregiile trecutului. Vei remarca spontaneitatea dansurilor „Purtata de Haidău”, jucată în zona Mureşului şi a Târnavelor, „Purtata fetelor de pe Târnave”, dans celebru jucat de ansamblul Fetelor de la Căpâlna şi „Învârtita fetelor de pe Târnave”. Specifică Apusenilor e vestita „Țarină de la Găina” iar în zona Sebeşului se întâlnesc „învârtita”, „haţegana”, „fecioreasca”.

Tradiţii şi folclor

Satele judeţului Alba te întâmpină cu belşug de folclor, desprins din viaţa locuitorilor săi. Datini şi credinţe transmise din generaţie în generaţie îşi dau mâna spre a marca evenimente calendaristice, sărbători religioase, dar şi momente fireşti din viaţa de zi cu zi. Iar dacă mai adaugi şi câte o legendă locală, ştiută numai de bătrânii satelor, tradiţia capătă o sacralitate de necontestat şi îi asigură dăinuirea.

Se practică cele mai variate ocupații tradiționale și meșteșuguri (prelucrarea lemnului, olăritul, aurăritul), condițiile climatice, relieful și solul favorizând ocupații ca pomicultura sau viticultura. Practicile se reflectă, de asemenea, în cele mai năstruşnice manifestări artistice, precum „Butea” din zona Secaşelor, „Căluşul” sau „Călușorul”, „Înmormântarea Fărşangului” ori „Purtata Fetelor de la Căpâlna”. Ele sunt doar câteva din obiceiurile reprezentative pentru Ardeal, determinându-i pe turişti să le caute în călătoriile lor.

Iubitorii de folclor se vor simţi în largul lor la sărbătorile organizate anual, devenite tradiţii, la care iau parte solişti şi meşteri populari din toată ţara. Sunt ocazii în care sătenii îşi prezintă specificul popular, păstrat cu dragoste de la strămoşi. Bogate colecţii de piese autentice desprinse din cultura locală sunt păstrate în expoziţiile etnografice săteşti, în special în muzeele din Lupşa, Rimetea, Almaşu Mare sau la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. (C.C.)

traditii si folclor alba
TOP
Ghid turistic digital Alba