- Descopera Alba
BUCIUM
tinutul Poienii Narciselor
CIURULEASA
un mozaic de culori vii...
GARDA DE SUS
ghetarul din Europa
Muntii Bihor
Tara "de sub pamant"
Scărişoara. Uriaşul De Gheaţă
Ascuns în pădurile Apusenilor, departe de razele soarelui, Gheţarul Scărişoara e inconfundabil. De zeci de ani, mii de turişti coboară în pântecele peşterii, pentru a vedea cu ochii lor acest mare gheţar, gros de 22 m, vechi de 4.000 de ani şi lung de 700 m. Ca mărime, e primul din Europa şi al doilea din lume. alt. 1.170 m, lungime 700 m, 46º29'30'' lat. N; 22º48'45'' long. E
Cum ajungi ?
Se află în Parcul Natural Apuseni iar accesul e simplu. Porneşte din centrul Gârdei de Sus, în direcţia satului Gârda Seacă. După maxim 2 km de mers, înainte de a intra în sat, se desprinde la dreapta un drum abrupt (vezi indicatorul turistic) care urcă în serpentine spre peșteră, prin cătunul Munună. Drumul este asfaltat şi este în întregime accesibil oricărui tip de autovehicul, inclusiv celor cu garda joasă. O altă variantă (și ea asfaltată) pornește tot din centrul Gârdei de Sus, dar trece prin Cheile Ordâncușii, pe DJ 750 și presupune o călătorie mai lungă.
Motive să mergi?
În primul rând e aventura coborârii la Gheţar. De cum intri pe portiţa ce duce la peşteră, aerul devine altul. Temperatura scade şi o simţi cu fiecare treaptă coborâtă pe scara metalică, de-a curmezişul pereţilor dinspre peşteră. Ai de parcurs nu mai puţin de 48 m adâncime, în acest aven de stâncă şi vegetaţie, ce se cască ameţitor prin diametrul larg de 60 m. Nu te slăbeşte nici frigul (uneori de -10º C), nici umezeala care te pătrunde până la oase. Partea plină a paharului, însă, e priveliştea dinăuntru.
Cifrele sunt uluitoare: portalul peşterii e înalt de 24 m şi lat de 17 m; blocul de gheaţă are un volum variabil (între 70.000 - 100.000 metri cubi), o grosime de 22,5 m şi o vechime de 3.800 ani la bază. Lungimea totală a peşterii e de 700 m, iar înălţimile stalagmitelor variază de la câţiva centimetri, la 7 m. Din loc în loc, tavanul picură stropi de apă şi îi auzi peste tot împrejurul tău, ca o muzică surdă a timpului milenar ce s-a scurs aici... Prezenţa Gheţarului se datorează faptului că peştera este o „capcană” de aer rece, pătruns de afară în fiecare iarnă. Cât despre atracţiile Scărişoarei – ca primă peşteră declarată monument al naturii din România, în 1938 –, vorbim de Sala Mare şi Biserica, o sală ornamentată cu stalagmite de gheaţă. Ambele sunt accesibile publicului larg. (F.R.T.)
Program de vizitare (numai în prezenţa ghizilor): zilnic 10.00 – 17.00
Pestera Scarisoara
Ghetarul de la Vartop
Beznă, frig, aventură. Gheţarul Vârtop – celebră locuinţă a omului preistoric – nu este pentru cei slabi de înger. Îţi dă fiori de cum intri, printre bolovanii umezi de la gura peşterii şi e mai frumos, spun unii exploratori, chiar şi decât Gheţarul Scărişoara. Pregăteşte lanterna!
alt. 1.170 m, lungime 340 m, 46º32'30'' lat. N; 22º46'55'' long. E
peșteră aflată în gestiunea Administrației Parcului Natural Apuseni
Cum ajungi?
Aflat în Parcul Natural Apuseni, în sudul Platoului Padiş, Gheţarul de la Vârtop este practic la graniţă cu judeţul Bihor. Important e să ajungi la Gârda de Sus pe DN 75, pe ruta Abrud – Câmpeni – Albac, întrucât numai din Gârda există acces spre peşteră. E vorba de drumul DC 132, ce pleacă din centrul localității până la Gârda Seacă, de unde continuă un drum forestier până în satul Casa de Piatră. De la ultima casă, accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră spre vest în pădure.
Motive să mergi?
Ai şansa să vezi una din cele mai atrăgătoare peşteri din Estul Europei. Se mai numeşte și Peştera Minunată, graţie belşugului de formaţiuni extrem de diverse şi de bine conservate (volumul gheţarului este de 1.600 metri cubi). Şi, deşi nu e ramificată ca Peştera Hodobana sau înaltă ca Poarta lui Ionele, peştera de la Vârtop oferă un decor mai divers și mai intim, ca ambianță a încăperilor.
Peştera te întâmpină ca o gură uriaşă de somn (5 m înălţime, 15 m lăţime), dincolo de care urmează o mulţime de bolovani, care se pierd în întunecimea peşterii. Încă de la intrare, nu ştii ce te aşteaptă şi oricâtă experienţă ai avea, ca explorator, te vor uimi culoarele extrem de înguste prin care străbaţi, treptat, cei 340 m ai peşterii. Nu este o lungime impresionantă, însă totul ţine de aventura înaintării. Urci şi cobori mereu, într-un mers strecurat, în genunchi, aplecat, printre pereţii umezi ai culoarelor.
Cât despre încăperile peşterii, fiecare îţi va fura privirea cu splendoarea ei de-a dreptul barocă. Vorbim aici de Sala Gheţarului (70 m lungime, 45 m înălțime), Sala Domului, Sala Minunilor şi Sala Mare (peste 100 m lungime), ornamentate cu coloane, stalactite, stalagmite, gururi (ochiuri de apă specifice peşterilor), scurgeri parietale (pe pereţii peşterii), acoperite cu gheaţă pe timp de iarnă. (F.R.T.)
Pestera de sub Zgurasti
Ascunsă undeva între versanţii abrupţi ai Munţilor Bihor, Peştera de sub Zgurăşti este o surpriză vie. Şi grozavă, în ochii oricărui speolog, mai ales că adăposteşte cel mai mare lac subteran din ţară. Fără acest loc superb şi imens, Apusenii n-ar mai fi la fel.
alt. 900 m, lungime 5.424 m, 46°28'01" lat. N; 22°50'20" long.
E peșteră aflată în gestiunea Administrației Parcului Natural Apuseni
Deşi apare pe hartă ca orice altă rezervaţie, Peştera de sub Zgurăşti e pur şi simplu ieşită din comun datorită proporţiilor sale copleşitoare. Nici n-ai crede că asemenea peşteră încape în defileul îngust al Cheilor Ordâncuşii, departe de privirile oamenilor.
Cum ajungi?
O găseşti pe latura de sud-est a Munţilor Bihor, în versantul drept al Pârâului Ordâncuşa, la 130 m altitudine faţă de acesta. De asemenea, se află la 1 km amonte de confluenţa Pârâurilor Ordâncuşa şi Gârda Seacă, fiind inclusă în rezervaţia complexă Cheile Ordâncuşii. Drumul spre peşteră e destul de dificil şi solicitant, fiind îngreunat de vegetaţia deasă a versantului. Practic, accesul se face pe poteci neclare şi pe pante repezi care pornesc din zona Zgurăşti (situată deasupra Cheilor Ordâncuşii) sau de la peştera Poarta lui Ionele, faţă de care Peştera de sub Zgurăşti se află la circa 100 m distanţă.
Motive sa mergi
Oricât ar fi de greu să ajungi acolo, efortul merită din plin. Atât peisajele din exterior, cât mai ales interiorul acestei magnifice peşteri te uimesc prin pitorescul lor încă neatins de mâna omului. Sculptată în calcare albe masive (de Wetterstein), peştera e de mare interes turistic şi, fireşte, ştiinţific, fiind un aven continuat cu peşteră. Iar apa care se pierde aici, în calcar, apare în peştera Poarta lui Ionele. Dar mai bine să vorbească cifrele: la intrare, avenul are un diametru de 40 m, cu o adâncime de 50 m; peretele dinspre nord este vertical, atingând o înălţime de 80 m, în care, la bază, se deschid două intrări ale peşterii.
Cât despre Sala Mare a peşterii... E impresionant de mare, având o lungime de 65 m, o lăţime de 40 m şi o boltă înaltă de 35 m. Plus de asta, peştera adăposteşte un lac permanent, cel mai mare din ţară (65 m lungime, 20 m lăţime, 25 m adâncime). Totuşi, nu vei găsi aici stalagmite, stalactite şi alte formaţiuni luxuriante specifice, de pildă, Peşterii Dîrninii, Vârtop sau Scărişoara. (F.R.T.)
Pestera Pojarul Politei
A intrat de mult în topuri, ca una dintre peşterile româneşti de categoria I, de valoare mondială. Astfel că, la fel de mult o preferă şi speologii străini. Dar nu clasamentele îi atrag pe turişti, ci farmecul locului. Proporţiile. Frumuseţea sa greu de pus în cuvinte. Iată deci, peştera Pojarul Poliţei, aşa cum e ea.
alt. 980 m, lungime cca. 500 m, 46°29'15" lat. N. 22°48'50" long.
E peșteră aflată în gestiunea Administrației Parcului Natural Apuseni
Cum ajungi?
Se află în ţinutul puternic carstificat al Munţilor Bihor, în partea lor de sud-est, pe stânga Pârâului Gârdişoara. Accesul porneşte din Gârda de Sus, pe DJ 750, cale de 18 km pe Valea Ordâncuşii, până ce vei ajunge în satul Gheţar. De acolo urci pe o potecă marcată, care se bifurcă într-o poiană. La dreapta (spre vest) aceasta duce la Gheţarul de la Scărişoara, pe când la stânga (spre sud) cărăruia coboară, câteva sute de metri, până la peştera Pojarul Poliţei. Dacă mergi şi mai departe, găseşti în apropierea aceleiaşi poteci Izbucul Poliţei.
Motive să mergi?
Dacă îţi plac peşterile, pentru belşugul lor uluitor de galerii, fii sigur că vei adora Pojarul Poliţei. Între rezervaţiile Parcului Natural Apuseni e un fel de cireaşă de pe tort, grație exuberanţei neobişnuite a interiorului, care cuprinde săli mari, culoare înguste, lacuri temporare, coloane, stalactite, stalagmite, scurgeri de ape pe pereţi şi coralite. Copleşitor, într-un cuvânt, putând fi asociat decorurilor de gotic flamboaiant... Ca atare, este una dintre peşterile ideale pentru fotografie subterană. (F.R.T.)
Avenul din sesuri
Împătimiţii peşterilor îi mai spun şi „1 Mai”; peştera 1 Mai, după ziua în care primul picior de explorator a trecut pragul acestui uriaş Aven din Şesuri. Atât de uriaş însă, încât deţine cea mai înaltă scurgere parietală din Carpaţi şi, mai ales, una din cele mai mari adâncimi carstice din ţară.
alt. 1.140 m, lungime 4.270 m, 46°29'35" lat. N, 22°48'50" long.
E peșteră aflată în gestiunea Administrației Parcului Natural Apuseni
Cum ajungi?
Se află într-o depresiune îngustă, ca o pâlnie, pe cumpăna de ape dintre bazinul Văii Ocoale şi cel al Văii Gârda Seacă. O găseşti la doar 500 m de gura Peşterii Scărişoara, fiind cuprinsă în platoul Ocoale – Scărişoara, parţial despădurit.
Cât despre acces, există două căi, ambele rutiere, asfaltate. Una porneşte din Gârda de Sus, pe DJ 750 din DN 75, preţ de 19 km, până la drumul care duce la Gheţarul Scărişoara şi, apoi, la Avenul din Şesuri. Celălalt traseu începe tot din Gârda de Sus, dar urmează DC 132, ce trece prin Gârda Seacă, după care urcă pe dreapta un drum care străbate satul Munună și ajunge la Gheţar.
Motive să mergi?
Ca şi în cazul Avenului din Hoanca Urzicarului, contează enorm priveliştile de până la peşteră. Aşa că, oricât de greu este urcuşul, vei uita de efort. Totul ţine de frumuseţea cuceritoare a acestui ţinut cu versanţi puternic împăduriţi, cu colibe, garduri de lemn şi poieni, de un pitoresc absolut. Plus de asta, de jur-împrejurul rezervaţiei sunt culmi domoale, netede (de unde şi toponimul de „Şesuri”), creând contrast faţă de încăperile peşterii, care au o adâncime de 220 m.
Într-un clasament din 1982, ocupa locul şapte între avenele cu cele mai mari diferenţe de nivel din ţară. În plus, Avenul din Şesuri posedă cea mai mare scurgere parietală – peste 30 m – din carstul Munților Carpați, ca atare interiorul se impune, în primul rând, prin grandoare. Peştera 1 Mai se impune ca un complex de galerii etajate, însumând nu mai puţin de 4.270 m, după cele mai recente măsurători. Interiorul abundă de puţuri, praguri, cascade, marmite, fiind spectaculos dar solicitant în explorare, ceea ce obligă la folosirea unui echipament adecvat şi a tehnicii de coardă, accesibilă doar celor antrenaţi. (F.R.T.)
In pantecele Apusenilor
Şirul peşterilor continuă cu Hoanca Apei, unul din acele multe locuri ale Apusenilor despre care speologii au ce povesti. O găseşti în drum spre Gheţarul Vârtop, nu departe de pârâu, la capătul unei poteci rupte parcă din basme. Cât despre adâncul peşterii, fii gata de aventură.
alt. 820 m, lungime 1,839 m, 46°29'30" lat. N, 22°47'10"long.
E peșteră aflată în gestiunea Administrației Parcului Natural Apuseni
Cum ajungi?
Pe hartă, Hoanca Apei apare în sud-estul Munţilor Bihor, pe teritoriul Parcului Natural Apuseni, aproape de Avenul de la Tău, Gheţarul Scărişoara şi Pojarul Poliţei. Accesul porneşte din Gârda de Sus, de unde continui 6,5 km pe DC 132, apoi pe un drum forestier până în satul Hodobana, iar de aici pe o potecă spre aven. Limitele rezervaţiei se continuă mult spre nord-vest, alcătuind întinsul şi, mai ales, vestitul Platou Padiş.
Motive sa mergi?
Una la mână, este singura peşteră din România în care există un izvor carstic intermitent. Ceea ce e remarcabil, având în vedere că în ţară se găsesc nu mai puţin de 900 de peşteri. Al doilea motiv este că întreaga rezervaţie e clasificată drept o peşteră de valoare excepţională, reprezentativă pentru patrimoniul speologic internaţional. Descoperită abia în 1980, de către exploratorii L. Vălenaş şi A. Jurkiewicz, Hoanca Apei se impune pe harta Parcului Natural Apuseni în primul rând prin interiorul său exuberant. E faimoasă şi pentru urmele de viaţă animală ce le deţine, fiind un adevărat muzeu al ursului de peşteră. (F.R.T.)
Doua pesteri, doua calatorii
Una e lângă drum; cealaltă, la un pas de alte câteva faimoase peşteri ale Parcului Natural Apuseni. Ambele rezervaţii însă, îţi taie răsuflarea de cum te apropii de pereţii lor, amintindu-ţi încă o dată că Apusenii sunt tărâmul prăpăstiilor, cascadelor şi peşterilor imense. Să le cunoaştem.
Peştera Dîrninii
alt. 1.220 m, lungime 5.645 m, 46°31'34" lat. N, 22°52'50" long.
E peșteră aflată în gestiunea Administrației Parcului Natural Apuseni
Cum ajungi?
Se află în estul Munţilor Bihor, în versantul drept al văii Albac, mai în jos de locul numit „Fleiu". Accesul porneşte din Albac, pe DN 1 R până în satul Mătişeşti, de unde continui cca 4 km pe un drum forestier. Acesta se desfăşoară de-a lungul Văii Albacului, până la baza versantului în care se află peştera. De aici, urci pe o potecă, cale de 150 m; te va duce până la gura peşterii, situată la o înălţime de 50 m faţă de fundul văii.
Motive sa mergi?
Adăposteşte un număr însemnat de insecte cu patru aripi, urme de viaţă ale ursului de cavernă, precum şi concreţiuni deosebit de frumoase. Deși lungă de 5.545 m, peştera are o deschidere de doar 3 m înălțime şi însăşi galeria de intrare (aproape orizontală) se întinde pe 70 m. E însă, plină de dărâmături, care îţi vor îngreuna trecerea. Apoi, după o uşoară lărgire, galeria se ramifică în două, coborând 6 m spre Galeria Ursului şi Galeria Terminală. Ca în cazul tuturor cavernelor, podeaua peşterii Dîrninii este foarte argiloasă şi umedă. Farmecul întregii explorări, însă, ţine nu doar de splendoarea interiorului, ci şi de zgomotul surd al unei ape subterane, care se aude în golurile de sub planşeul stalagmitic.
Huda Orbului
alt. 1.250 m, lungime 607 m, 46°32'50" lat. N, 22°47'40" long.
E peșteră aflată în gestiunea Administrației Parcului Natural Apuseni
Cum ajungi?
Situată în zona central-nordică a Munţilor Bihor, pe versantul stâng al Pârâului Gârda Seacă, Huda Orbului e accesibilă printr-un traseu care porneşte din Gârda de Sus pe DC 132, apoi pe un drum forestier cale de aproximatix 13 km. Acesta te duce până în satul Casa de Piatră, apoi continui pe o potecă ce urcă brusc de la 1.000 la 1.250 m, prin fâneţele gospodăriilor risipite, pe o distanţă de maxim 5 km. Nu e deloc uşor urcuşul, deci fii gata pentru efort serios.
Motive sa mergi?
E atractivă datorită atât interiorului spectaculos, bogat în stalagmite, cât şi a mărimii galeriei de intrare, care apoi se îngustează brusc. Plus de asta, cursul de apă al peşterii prezintă tot soiul de rupturi de pantă, ca nişte cascade, dintre care cea mai înaltă are 8 m; la baza lor poţi vedea nişte scobituri mari, numite marmite. Dar toate astea se întâmplă la 180 m de la intrarea în peşteră, loc în care galeria devine tot mai îngustă, joasă şi inaccesibilă. Ceea ce îţi impune un mers chinuit, chiar târâş. Nu uita că vorbim despre o peşteră des inundată de viituri, deci mare atenţie! Oricum, turiştii pot avansa doar până la cascada de 8 m; dincolo de ea, terenul cere echipament special. (F.R.T.)
Spectacole in adancuri
În ţinutul Apusenilor, odată ce ajungi în Platoul Padiş, găseşti mai multe peşteri decât sate. Îţi dau ghes, mai bine zis, dovadă că două dintre cele mai importante – peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică – te întâmpină de cum intri în judeţul Alba, dinspre Bihor. Una lângă alta, ca două surori, sunt faimoase în toată ţara pentru cascadele şi lacurile lor subterane.
Coiba mare
alt. 1.020 m, lungime 6.064 m, 46°32'17" lat. N, 22°46'45" long.
Epeșteră aflată în gestiunea Administrației Parcului Natural Apuseni
Cum ajungi?
O găseşti în sud-estul Munţilor Bihor, în extremitatea sudică a Platoului Padiş, la baza Dealului Crestătura. Iar ca să ajungi acolo trebuie să intri pe DC 132, care se desprinde din Gârda de Sus, spre nord, continuând 12,5 km pe un drum forestier, până în satul Casa de Piatră. De acolo, din locul în care limita pădurii intersectează drumul, pe stânga, cobori până la gura peşterii aproximativ 20 m.
Motive sa mergi?
În primul rând, este una din cele mai valoroase peşteri din Carpaţi, datorită interiorului absolut spectaculos care te surprinde încă de la intrare. Cifrele spun totul: 6.064 m lungime; intrare înaltă de 47 m, cu o lățime de 74 m, fiind cea mai lată din ţară; e săpată la poalele unui perete gigantic, înalt de 150 m; vârfurile muntoase care străjuiesc rezervaţia, în exterior, ating 1.500 m.
Cât despre încăperile peşterii, bezna acesteia ascunde un spectacol imprevizibil de forme carstice, una mai bizară ca alta. Prima sală se micşorează treptat, ca o pâlnie, conducând spre o galerie joasă prin care trece un pârâiaş. Apoi ajungi în Sala de Confluenţă, la 240 m de la intrare, în care vine apa Gârdişoarei, pierdută în Coiba Mică. Mai în jos, după un cot larg la stânga, auzi zgomotul unei cascade care cade într-un lac. Stalagmite, draperii şi scurgeri parietale sunt de jur-împrejur, ca un acompaniament în surdină şi te pregătesc, pas cu pas, pentru surpriza finală din Sala Mare. Aici găseşti un lac imens, cu ape negre, pe care plutesc trunchiuri aduse de viituri.
Coiba mica
alt. 1.050 m, lungime 270 m, 46°32'20" lat. N, 22°46'35" long.
E peșteră aflată în gestiunea Administrației Parcului Natural Apuseni
Cum ajungi?
La câteva sute de metri de Coiba Mare, gura Coibei Mici se deschide la poalele Dealului Vârtopaşului, pe Valea Gârdişoarei, apa acesteia dispărând înainte de peşteră sub o îngrămădire haotică de buşteni. Accesul e identic cu cel înspre Coiba Mare, cu diferenţa că drumul forestier care porneşte din Casa de Piatră continuă în lungul Văii Gârdişoara circa 600 m până la peşteră. Un alt traseu porneşte de la Cabana Padiş (judeţul Bihor), prin Şesul Gârdei şi Valea Gârdişoarei (durată 2 ore).
Motive sa mergi?
Deşi e mai restrânsă decât Coiba Mare, măsurând numai 270 m lungime, Coiba Mică se impune printr-o spectaculozitate mai concentrată. Este o peşteră îngustă şi implică un parcurs sinuos, dat fiind că apa Pârâului Gârdişoara se pierde înăuntru, într-o cascadă învolburată de circa 12 m. Intrarea se face greoi, printr-o gură lată de 20 m şi înaltă de doar 2 m. Interiorul devine apoi tot mai îngust, iar la 25 m de la intrare încep o serie de cascade, lacuri şi galerii, pentru parcurgerea cărora e necesar echipament special şi, fireşte, mult curaj. Sifonul terminal e plin cu lemne, iar diferenţa de nivel faţă de gura peşterii este de 40 m. Apa Gârdişoarei, care dispare aici, reapare în Coiba Mare iar în Izbucul Tăuzului iese la suprafaţă după 1.800 m de curs subteran. (F.R.T.)
Un mare aven
Avenul din Hoanca Urzicarului se impune pe harta Carpaţilor prin adâncul lui gigantic. Nu mai puţin de 286 m fac diferenţa de nivel începând cu intrarea în peşteră, lungă de peste 1.000 m. Şi frumoasă tot de atâtea ori.
alt. 1.170 m, lungime 1.125 m, 46°30'20" lat. N, 22°45'40" long.
E peșteră aflată în gestiunea Administrației Parcului Natural Apuseni
Cum ajungi?
Fiind pe muchia între judeţele Alba şi Bihor, în sud-estul Munţilor Bihor, avenul oferă două variante de acces, fiecare din ele combinând drumul la volan şi mersul pe jos. Pe de o parte, pornind din Alba, drumul urcă din Câmpeni spre pasul Vârtop (DN 75), înainte de care se desprinde spre nord-est o potecă. E locul unde începe drumeţia propriu-zisă, pe cărarea ce trece prin Poiana Vârtop şi continuă de-a lungul căsuţelor localnicilor, apoi printr-o pădure de molid, coborând pe lângă Pârâul Luncşoara.
Cealaltă variantă rutieră, din Bihor, este drumul desprins din DN 76 la Sudrigiu spre Pietroasa, de unde urci pe un drum forestier în lungul Văii Galbenei. Urcuşul revine apoi în lungul pârâului, cale de peste 12 km, pe un traseu marcat cu triunghi galben. De aici, în preajma cantonului silvic Luncşoara, urci pe o potecă, pe firul unuia din pâraiele de obârşie ale Pârâului Luncşoara unde, pe versantul stâng, în pădure, se deschide avenul, la circa 2,5 km din fundul văii.
Motive sa mergi?
Supranumită şi Avenul Independenţei, e una dintre peşterile cu cea mai mare denivelare din România (-286 m). O găseşti într-un cadru irezistibil de rustic, în inima Parcului Natural Apuseni, aproape de cătunul Vârtop. Este locul rural prin excelenţă, plin de tihnă, cu case de lemn şi parfum de pajişti cosite, ceea ce face ca însuşi drumul până la aven să fie o surpriză deosebit de plăcută. Intrând în peşteră, însă, aventura începe la un nivel mult mai alert. E necesar echipament special, întrucât interiorul avenului este pe cât de copleşitor, ca decor, pe atât de periculos pentru cei neiniţiaţi în speologie. (F.R.T.)
© Copyright 2023 Consiliul Judetean Alba - Toate drepturile rezervate - Creare site web & Web Design by 