Palate, Statui, Monumente

Catedralele, muzeele şi porţile cetăţii nu sunt singurele simboluri ale Alba Iuliei. Statuia lui Mihai Viteazu, Obeliscul sau Palatul Apor sunt doar câteva monumente fără de care farmecul unei plimbări prin cetate n-ar mai fi acelaşi.

... spre Obelisc.

E primul care te întâmpină în cetate, odată ce ai trecut de Poarta a II-a. În stânga drumului ce duce la Poarta a III-a, Obeliscul domină împrejurimile şi zidurile de est ale fortificaţiei. Îl zăreşti de aproape oriunde, mai ales noaptea, când reflectoarele aruncă o lumină gălbuie pe fiecare din monumentele cetăţii. Executat în granit de către arhitectul O. Mihălţan şi sculptorul I. Fekete, în 1937, Obeliscul a fost ridicat în urma inţiativei ASTREI şi a contribuţiei populaţiei din Alba Iulia. Pe latura estică se află Victoria Înaripată, ţinând în mână o cunună de lauri, simbol al cauzei răscoalei din 1784. Apoi, un basorelief cu Horea, Cloşca şi Crişan domină latura de vest, inspirând vigoare şi emoţie. De altfel, monumentul a fost ridicat în memoria conducătorilor răscoalei moţeşti, uciși la 28 februarie 1785. Ca atare, la bază există o celulă simbolică, ilustrare a celulei reale aflate în cetate. Oferind panorama oraşului, Obeliscul e preferatul fotografilor și al întâlnirilor romantice ale tinerilor care străbat cetatea în plimbările lor.

Horea-Closca-and-Crisan-Obelisk-2-651x1024

... spre Palatul Apor.

Îl vezi la capătul străzii dinspre muzeu, lângă Biblioteca Batthyaneum. Renovat, Apor e cea mai însemnată operă de arhitectură civilă medievală din oraş, clădită în stil neorenascentist între 1670 - 1690, din ordinul contelui Ştefan Apor. Azi, e rectoratul Universităţii „1 Decembrie 1918 Alba Iulia”. Exteriorul, elegant, se impune prin curtea monumentală şi fântâna arteziană. Interiorul, în schimb, e mai restrâns, articulat de simetria scărilor. Sălile de la etaj şi subsol (Sala Senatului, Biroul Senatului, Şcoala Doctorală) sunt joase, sobre, cu portaluri baroce decorate cu aceleaşi trofee aflate și pe porţile cetăţii. Clădirea sintetizează tot ceea ce fusese construit pe acelaşi loc, înglobând rămăşiţele unui zid de castru şi ale cetăţii medievale. Destinaţiile clădirii au fost variate (reşedinţă nobiliară, sediu al jandarmilor, şcoală de arte). La subsol este o expoziţie de vestigii, descoperite prin săpăturile arheologice ale specialiştilor din Universitate.

... spre Palatul Princiar.

Aflat pe locul vechiului palat episcopal, în spatele catedralei romano-catolice, Palatul Principilor Transilvaniei a fost construit treptat începând cu secolul al XVI-lea. În veacul următor cunoaşte extinderea maximă prin organizarea aripilor în jurul a trei curţi interioare, timp în care ornamentaţia e articulată prin portaluri, frontoane, bolţi, specifice Renaşterii. Secole la rând, palatul a stârnit admiraţia tuturor celor care l-au văzut. A fost reşedinţa lui Mihai Viteazu în perioada primei uniri a ţărilor române. A fost apoi cazarmă, reşedinţă a episcopiei romano-catolice, iar în prezent se află în administrarea Primăriei Municipiului Alba Iulia.

Statuia_lui_Mihai_Viteazul_&_Palatul_Principilor

... spre statuia şi basorelieful lui Mihai Viteazu.

Le găseşti în faţa palatului princiar, valorificând piaţeta dintre muzeu şi catedrala romano-catolică printr-o ambianţă de monumentalitate. Prima care te întâmpină este statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu, executată în bronz de sculptorul român Oscar Han, în 1968. Cu statura sa falnică, în stil naturalist, statuia se impune în mesajul global de sobrietate, transmis de arhitectura cetăţii. În spatele statuii, evocarea voievodului unificator continuă cu un basorelief în bronz, de o mărime impresionantă (6,20 m lungime şi 3 m înălţime), realizat de către Horia Flămându, în 1975. Scena îl ilustrează pe Mihai Viteazul primind omagiile celor trei ţări române unite.

STATUIA-LUI-MIHAI-VITEAZUL-3

... spre monumentele Custozza şi Losenau.

Plimbarea continuă pe aleile din Piața Cetății, din fața Universității „1 Decembrie 1918”. Acolo, la mică distanţă unul de altul, monumentele îţi atrag atenţia imediat. Pe primul îl întâlnești cum vii dinspre Poarta a III-a, și e monumentul Losenau, ridicat în 1853 – în stil neogotic flamboaiant – în memoria colonelului Losenau, ucis de maghiari în 1848 în luptele de la Podul Simeriei. Celălalt e monumentul Custozza, în fața Sălii Unirii; e împrejmuit cu lanţuri grele, intercalate cu ghiulele de tun. Se află acolo în amintirea militarilor din Regimentul 50 infanterie din Alba Iulia, căzuţi în bătălia de la Custozza din timpul războiului austro-italian din 1866. Dezvelirea a avut loc în 1906. (F.R.T.)

MONUMENTUL-LOSSENAU-8

Ghid Turistic Digital al Judetului Alba

Obiective Turistice :

Podisul Transilvaniei

© Copyright 2023 Consiliul Judetean Alba - Toate drepturile rezervate - Creare site web & Web Design by

TOP