DINCOLO DE NORI: TRANSALPINA

Era o simpla caraurie, acum un secol. Un drumeag bolovanos, ingust cat pentru un cal, de pe care piciorul putea aluneca in haul care se casca la un pas distanta. Azi, e cea mai inalta si mai captivanta sosea de munte din Romania.

"Poteca dracului," cum bine isi merita porecla acum zeci de ani, Transalpina (DN 67 C) este, in Romania de azi, soseaua care trece prin Muntii Sureanu si pentru care motociclistii din Texas sau biciclistii din Islanda ar da toti banii s-o vada. Si s-o strabata de la un capat la altul, bifand in agenda lor inca un drum unic pe Terra, asa cum si romanii, de exemplu, ar vrea sa vada cu ochii lor Niagara.

Privita pe harta, Transalpina nu pare iesita din comun. Drum de altitudine, nu pare mai ispitoare decat soselele din Maramuresul vechi. Exista insa doua dimensiuni care fac din batrana Transalpina soseaua celor mai bune calatorii: personalitate si istorie.

Personalitate, fiindca Transalpina e totodata energica, epuizanta, odihnitoare. Leaga orasele Novaci (judetul Gorj) de Saliste (judetul Sibiu), are o lungime de 141 km si atinge, in Pasul Urdele, 2.145 m, ceea ce ii acorda titlul de cea mai inalta sosea din Romania. Mai inalta decat Transfagarasanul. In plus, fata de orice alt drum din tara, Transalpina cuprinde toate elementele pe care ar trebui sa le aiba o calatorie buna: ulite rustice cu case vechi, romanesti, umbrite de stejari in Marginea Sibiului; lacuri de munte de la Sugag in sus; turme de oi si de magari, din loc in loc; brazi cu cetini aplecati peste drum, pe portiuni de zeci de kilometri; serpentine hipnotizante, in gol alpin, intre Obarşia Lotrului si Ranca.

Poteca Dracului

Istorie, pentru ca exista multe ipoteze in spatele acestei fabuloase cai de acces. Se spune ca inca din antichitate exista drumul, cand romanii l-ar fi construit pentru a trece Carpatii in razboaiele cu dacii. O alta ipoteza vine dintr-un veac mai recent, din secolul al XVIII-lea, cand se crede ca localnicii si-au adunat fortele pentru a sapa acest drum, esential pentru a trece muntii cu marfurile si turmele lor. Mult mai tarziu, in primul razboi mondial, se spune ca nemtii ar fi construit si pietruit drumul. Insă momentul cert de nastere si consacrare a drumului, ca mod unic de strabatere a Meridionalilor, a fost anul 1938, cand Regele Carol al II-lea l-a inaugurat in prezenta suitei sale regale, fiind si motivul pentru care Transalpina e intitulata, azi, Drumul Regelui. Cateva ani mai tarziu, in al doilea razboi mondial, germanii au consolidat drumul, ramand astfel inclusiv pana in anii '60-'70, cand sloganele naive ale reclamelor Televiziunii Romane ("posesori de autoturisme, nu scapati ocazia de a escalada Carpatii pe patru roti!") ii indeamnau pe romani sa-l incerce.

Azi, soseaua neteda, buna, care pleaca din Transilvania judetelor Alba si Sibiu si ajunge in Oltenia judetului Gorj este practic soseaua care sparge norii. Soseaua soferilor care nu se mai satur de mers si a motocicletelor cu numere din alte continente. (F.R.T.)

TOP
Ghid turistic digital Alba